Hard_Justice
Junior
Data inscrierii: 28/Sep/2007
Mesaje: 13
|
 Trimis: 28/09/2007 18:50 Titlul subiectului: MEMORIE CU Acces Aleator |
 |
|
Memorie cu acces aleator
Memoria de tip RAM (Random Access Memory) este denumirea generic? pentru absolut orice tip de memorie care de?ine urm?toarele caracteristici: poate fi accesat? aleator (nu secven?ial, precum benzile magnetice), este volatil? (la ?ntreruperea aliment?rii cu energie electric?, datele stocate se pierd) ?i, ?n ziua de azi, se implementeaz? pe cip-uri electronice (a?adar excludem dispozitivele magnetice sau optice, precum hard disk-urile sau CD-urile). Avantajele memoriei RAM sunt destul de mari, ea beneficiind ?n plus fa?? de alte medii de stocare a informa?iilor de o vitez? de acces extrem de mare, fiind de exemplu de mii de ori mai rapid? dec?t un hard disk.
Clasificare
Exist? dou? feluri principale de RAM: memorie static? (SRAM = Static RAM) ?i dinamic? (DRAM = Dynamic RAM), diferen?ele const?nd ?n "stabilitatea" informa?iilor. Astfel, memoria static? p?streaz? datele pentru o perioad? de timp nelimitat?, p?n? ?n momentul ?n care ea este rescris?, asem?n?tor unui mediu magnetic. ?n schimb, memoria dinamic? necesit? rescrierea permanent?, la c?teva frac?iuni de secund?, altfel informa?iile fiind pierdute. Avantajele memoriei SRAM: utilitatea crescut? datorit? modului de func?ionare ?i viteza foarte mare; dezavantaj: pre?ul mult peste DRAM.
?n realitate, memoria de tip SRAM este folosit? cel mai adesea ca memorie intermediar?/cache, pe c?nd DRAM-ul este utilizat ?n PC-urile moderne, fiind prezent ?n întâiul r?nd ca memorie principal? a oric?rui sistem. De acest din urm? tip ne vom ocupa ?n continuare, enumer?nd tipurile uzuale de DRAM utilizate de-a lungul istoriei informaticii, toate gândite ?n scopul cre?terii performan?elor DRAM-ului standard: FPM DRAM (Fast Page Mode DRAM), EDO DRAM (Extended Data Out DRAM), BEDO RAM (Burst EDO DRAM), RDRAM (Rambus DRAM), ?n prezent impun?ndu-se SDRAM (Synchronous DRAM), cu variantele DDR SDRAM (Double Data Rate SDRAM) ?i DDR2 SDRAM. De asemenea, pentru pl?cile grafice au fost concepute mai multe soiuri de memorie, printre care VRAM (Video RAM), WRAM (Windows RAM), SGRAM (Synchronous Graphics RAM) ?i GDDR3, ele fiind variante de DRAM (primele dou?), SDRAM ?i respectiv DDR2 SDRAM, optimizate pentru a fi folosite ca memorie video.
Modele constructive ale modulelor de memorie
Modul de memorie SIMM cu 72 de pini
Dup? perioada de ?nceput, c?nd cipurile de memorie se ?nfigeau ?n placa de baz?, primul model r?sp?ndit a fost SIMM-ul pe 30 de picioru?e/pini, urmat de cel pe 72 de pini. Modulul SIMM (Single Inline Memory Module) prezint? o l??ime de band? de 8 bi?i pentru întâia versiune ?i de 32 pentru cea de-a doua; măsură fizic? a SIMM-ului pe 30 de pini este de dou? ori mai mic? dec?t ?n cazul celeilalte variante. Diferen?ele de vitez? dintre ele corespund perfect perioadei de glorie: dac? prima versiune era uzual? pe timpul sistemelor Intel 286 ?i 386, SIMM-ul pe 72 de pini a stat la baza genera?iei 486, Pentium ?i Pentium Pro. Cipurile folosite au fost de tip DRAM, FPM ?i, mai t?rziu, EDO DRAM.
Urma?ul lui SIMM s-a chemat DIMM (Dual Inline Memory Module). Dup? cum ?i spune ?i numele, el ofer? o l??ime de band? de 64 de bi?i, dubl? fa?? de SIMM-urile pe 72 de pini, av?nd la baz? un gen de dual-channel intern. Num?rul de pini a fost de 168 sau de 184, ?n func?ie de tip: SDRAM sau DDR SDRAM. A existat ?i un num?r limitat de eșantioane de DIMM bazate pe EDO DRAM, dar ele nu au avut succes pentru c? trecerea de la SIMM la DIMM a coincis cu cea de la EDO la SDRAM.
RIMM (Rambus Inline Memory Module) este modelul constructiv al memoriilor RDRAM. Num?rul de pini este de 184 (ca ?i la DDR SDRAM) dar asem?n?rile se opresc aici, configura?ia pinilor ?i modul de fapt fiind total diferite. Mai sunt de amintit modulele SO-DIMM, repartizate calculatoarelor portabile, care de?in un num?r diferit de pini: 184 pentru SDRAM ?i 200 pentru DDR SDRAM. Practic vorbind, montarea modulelor SIMM era o opera?ie greoaie ?i necesita experien?? ?i ?ndem?nare. Odat? cu modulele DIMM (?i RIMM, care au acela?i sistem de prindere) s-au uitat dificult??ile, oricine put?nd acum monta o memorie, fiind necesar? doar pu?in? aten?ie. Montarea invers? a unui DIMM (care necesit?, totu?i, destul? for??)
Alte caracteristici ale memoriei
Alte dou? elemente care influen?eaz? viteza, stabilitatea ?i pre?ul memoriilor sunt func?iile ECC ?i Registered, integrate ?n unele module de memorie. Cele ECC (Error Correction Code) de?in o func?ie special? care permite corectarea erorilor temporare ce apar pe parcursul utiliz?rii, iar cele Registered (numite ?i Buffered) de?in un buffer (zon? de memorie suplimentar?) care depoziteaz? informa?ia ?nainte ca ea s? fie transmis? controller-ului, permi??nd verificarea riguroas? a acesteia. Memoriile Registered sunt mai lente dec?t cele normale sau ECC ?i teribil de scumpe, folosirea lor fiind justificat? doar ?n cazuri speciale, c?nd corectitudinea informa?iilor prelucrate ?i stabilitatea sistemului este vital?, de exemplu ?n cazul server-elor.
?n general, at?t timp c?t memoria nu este supus? unor situa?ii anormale de func?ionare (frecven??, tensiune sau temperatur? ?n afara specifica?iilor) ea ofer? o stabilitate extrem de apropiat? de perfec?iune, arhisuficient? pentru un calculator obi?nuit. |
|
